Archive for August, 2008

Cand stii ce prieteni ai…

Friday, August 29th, 2008

Sau mai bine zis cand nu stii…

Tocmai am vorbit cu un prieten, foarte dezamagit… De ce?

Omu’ se insoara. Si bucuros, convins ca are prieteni si amici buni care o sa-i vina la nunta. Inclusiv colegi pentru care baga mana in foc ca o sa vina.

Numa’ ca a venit deadline-ul pentru confirmarea invitatiilor. Si au inceput toti sa… infirme.

Inclusiv din familie (rude mai indepartate) au infirmat.

Acu’ omu’ e foarte dezamagit si nu stiu cum sa-l scot din starea asta.

Aveti vreo idee? Ajutati-ma sa-l ajut…

Cand sa nu recomanzi pe cineva

Thursday, August 28th, 2008

Aseara am avut parte de un masaj super. A venit cineva acasa si mi-a facut masaj. A stiut sa descopere toate problemele pe care le am, a stiut sa isi dea seama, din reflexo, cu ce organe am probleme (nu cu alea ale statului, aia e altceva).

Ideea e ca atat de bine a fost incat abia astept urmatoarea sedinta de masaj. In mod normal ar trebui sa-i fac publicitate, sa o recomand, sa o laud. Dar nu. Nu vreau sa zic nimic despre ea, nici celor apropiati, pentru ca dupa aia o sa-si doreasca sa faca si ei masaj. Si astfel o sa ajunga sa fie foarte solicitata si nu o sa mai aiba timp pentru toti. Si nu vreau sa o pierd :)

Si nu e vorba de masaj, ma gandeam ca si o femeie care calca bine sau care face bine curat nu ar trebui recomandata dupa ce ajunge la tine :)

Or mai fi si alte cazuri? Probabil. Dar eu clar nu va zic nimic de tipa cu masajul

Oare cine e de vina? Care dintre parti greseste?

Wednesday, August 27th, 2008

Nu e prima data cand aud povestile de genul acesteia. De data asta e vorba de Orange. Acum mai mult de un an a fost cazul Ralucai Stroescu, de care multi au uitat.

Nu as fi deschis subiectul daca nu as fi citit comentariul lui Designeru si mai ales reactiile care au urmat la acest comentariu:

Atata timp cat exista oameni care nu se stiu opri singuri din munca… nu are rost sa se planga nimeni. Orange ia oferit persoanei de mai sus un job… ea l-a acceptat. Eu cred ca e numai si numai vina ei ca s-a chinuit asa mult. Mi se pare normal ca Orange-ul sa o concedieze in momentul in care nu produce mai mult decat consuma. As face exact la fel cu oricare din angajatii mei. Nu suntem o familie, nu facem acte de caritate. E doar business.

In urma experientei mele si a unor apropiati, mi-am dat seama ca-mi doresc sa muncesc si sa castig bani cat sa ma simt bine, nu sa muncesc ca sa castig bani multi cu care sa-mi platesc operatiile si doctorii care-mi vor vindeca sau vor incerca sa-mi vindece bolile la batranete.

Sunt convins ca Dana putea sa se retraga mai repede din Orange, nu sa fie data afara si sa aiba problemele de sanatate pe care le are. Insa banii si posibil si frica de a face un pas mai departe (ce-i drept, dupa o perioada in care lucrezi in aceeasi firma – unde mai si castigi bani – e greu sa te decizi sa pleci).

Oameni buni, mai lasati munca pana la ore tarzii sau cu stres peste masura. Nu va ridica nimeni statuie! Iar daca o faceti, faceti-o pentru perioade scurte si nu picati in capcana de a crede ca sunteti importanti. Nu sunteti si nu veti fi.

Asa cum mi-a zis mie cineva cu cativa ani in urma, nimeni nu e de neinlocuit! Pentru unii se gasesc un pic mai greu inlocuitori, dar nimeni nu e de neinlocuit

Avem si noi tenismene frumoase

Tuesday, August 26th, 2008

Sorana Cirstea s-a calificat in turul 2 la US Open, unde o va infrunta pe a patra jucatoare a lumii, rusoaica Svetlana Kuznetsova.

Asta e stirea. Insa surpriza vine de pe siteul oficial WTA Tour

Ma refer la o poza super cu tenismena romana.

Sorana Cirstea
Sorana Cirstea

Si intr-adevar, e o tenismena foarte frumoasa, iata mai jos dovada :)


Later Edit: Iata ca Sorana a ajuns astazi in Sferturile turneului de la Roland Garros de la Paris (2009), invingand-o pe Jelena Jankovici cu 9-7 in setul decisiv.

Bonus, inca o poza :)

Reclame orale din perioada ailalta :)

Monday, August 25th, 2008

Am primit pe mail ceva ce nu trebuie pastrat doar pentru mine, trebuie dat mai departe. Reclamele (necomerciale, bineinteles) care megeau din gura in gura. Ia de vezi.

Ciocolata Veronica,
Face mica gaurica.
Face mica gaurica,
Nu mai intra nici furnica.

Vreti sa cuceriti femeia,
Folositi sapunul Cheia.

Soarele si tenisul,
Va-ntareste penisul.

Moarte sigura cu cobra,
Dar mai sigura cu Mobra.

Motocicleta Carpati,
Stati în cur si reparati.

Ciocolata Pitic,
Va face voinic.

Nu mai fumati tigari Kent,
Ca va lasa impotent.
Vreti sa deveniti barbati,
Fumati doar tigari Carpati.

Sifilisul de Constanta,
Face tenul ca faianta.

Pâna si-mparatul Nero,
Se spala la cur cu Dero.

Opriti dricul,
Mortul vrea sa bea un Cico.
Un Cico dac-ar bea,
Mortu’ poate-ar învia.

Ciocolata Laura,
Va largeste gaura.

Pasta de dinti Cristal,
Face dintii ca de cal.

Aquafresh în trei culori,
Cariaza de trei ori.

Daca bei Tuica de pruna,
Orice-baba-ti pare buna.

Mâncati coji de mere verzi,
Si-o s-ajungeti somalezi.

Produsele firmei Knorr,
Va fac din om tractor.

Infuzia cu flori de tei,
Va va scapa de latei.

Vrei sa-ti satisfaci nevasta,
Cumpara-ti saltea Relaxa.

Sutienul de Cluj-Napoca,
Face tâta ca si roca.

În camin la medicina,
Nici o fata nu-i virgina.

vise, realitati, sperante

Monday, August 25th, 2008

am dormit fara iubita mea, dupa mult timp. si m-am cam chinuit eu sa dorm fara ea. Insa a meritat visul de dimineata. Veneam de undeva cu avionul si eram cu niste olandezi langa mine (o tipa si doi tipi). Eu se pare ca stiam olandeza (pentru ca intelegeam ce ziceau cei trei), asa ca nu mi-a fost greu sa inteleg cand ea le-a zis baietilor: “bai, eu ma dau la asta, ca-mi place. oare o zice ceva?”. Dupa ce cei doi au incurajat-o sa incerce, ea si-a pus capul pe umarul meu si a zis intr-o combinatie de olandeza-engleza ca vrea sa se sprijine de mine si ca i-ar placea sa ma cunoasca mai bine. Apoi m-a intrebat daca inteleg. Am dat din mana ca “asa si asa, putin”. Mi-a zis ca nu vorbeste engleza, iar eu i-am spus ca “imi pare rau, dar am o iubita care ma asteapta la aterizare si pe care o iubesc mult de tot”. S-a uitat la mine, iar privirea ei exprima ceva de genul “mi-ar place sa am si eu norocul ei”.

M-am dat jos din avion si ea ma astepta pe pista. M-am dus spre ea, am luat-o in brate si am inceput sa ne invartim asa cum ne invartim de fiecare data in ringul de dans…

Mi-ar place sa avem iubirea pe care o avem pentru cat mai mult timp. Si apoi sa avem intelepciunea de a pastra tot ce e frumos in viata noastra…

Da, a fost o foarte frumoasa declaratie de dragoste din partea subconstientului meu pentru ea…

LE: intr-adevar, cred ca stirile de la tv nu fac bine, ieri au fost mai multe stiri cu avioane si se pare ca si altii au visat avioane. Macar la mine nu s-au prabusit…

Sursa raului sau multumiri telecomenzii si neatentiei!

Monday, August 25th, 2008

Vineri eram plictisit si fara chef. Si foarte obosit. Aveam chef de ceva foarte usor pentru un barbat si anume niste stiri sportive. Pe telecomanda am GSP TV la 31. Din neatentie am apasat 34. Si, din lene, nu am scris din nou 31 si am preferat sa merg in jos: 33, 32… Noroc fiind, pe 32, chiar langa GSP TV este TV Cultural.

Aici, la TV Cultural am descoperit, aveam sa aflu mult mai tarziu, Sursa Raului!!!

ONDSKAN. Suna destul de dur, nu? Da, e vorba de Sursa Raului. Sau Evil. Dar e vorba de un titlu de film. Un film care m-a facut sa nu fiu in stare nici sa ma ridic sa ma duc pana la wece decat atunci cand nu mai puteam, convins fiind ca o sa pierd o faza importanta (pe care bineinteles ca am pierdut-o).

O lista de premii si nominalizari:

Nominalizare 2004 la Premiul OSCAR pentru cel mai bun film strain.
PREMII SHANGHAI INTERNATIONAL FILM FESTIVAL, 2004
ANDREAS WILSON: cel mai bun actor
PETER MOKROSINSKI: cea mai bună imagine

Am aflat un pic mai tarziu, pentru ca ratasem inceputul, ca actiunea se petrecea in Suedia anilor 50. E vorba despre Erik, un baiat care a fost trimis la o scoala particulara, dupa ce fusese exmatriculat de la un alt liceu. Din pacate in liceul nou era mai rau decat acasa, de unde fugise de bataile tatalui sau vitreg (care, dupa ce il batea cu vipusca ii spunea: gata, acum suntem prieteni, da?). La scoala cea noua, din pacate, elevii din clasele superioare impusesera un regim fascist in care pedeapsele violente erau ceva obisnuit. Pentru mentinerea ordinii, justificau ei.

Dorindu-si sa nu fie din nou exmatriculat, Erik incearca sa evite violentele si sa se implice in scandaluri, incercand sa nu raspunda la randul lui cu violenta. Insa cand apare vorba de prietenie, iubire si onoare, trebuie sa rezolve ceva. Trebuie sa se implice.

Un film foarte dur, dar foarte captivant. Foarte trist, dar la sfarsit nu poti decat sa te bucuri ca Erik a avut putere si rabdare. Si forta, atunci cand trebuia. Si inteligenta.

Un film cum nu o sa vezi la vreo televiziune comerciala. Dar un film pe care trebuie sa-l vezi, daca ai ocazia. Nu trebuie ratat. Nu stiu insa daca TV Cultural il mai are in program.

Apropos de program, chiar nu se poate ca TV Cultural sa nu mai dea filmele bune la ore in care “munictorii” se duc la culcare? Bine, era vineri noapte, dar nu e vorba doar de filmul asta, stiu ca au mai fost si in timpul saptamanii filme la ore “imposibile”.

Pana la CEO “te mananca” executivii

Thursday, August 14th, 2008

Nu e titlul meu, e titlul unui editorial din The Investor. Super tare titlu, din pacate mult prea adevarat dar si la un nivel mai mic.

Intotdeauna se trezeste cate un sefut care e varza in domeniu da’ a ajuns pe pile sau printr-o intamplare intr-o anumita pozitie cu 2-3  subordonati si a ajuns acum mare smecher. Si ajunge sa blocheze accesul in firma a unor vendori sau a unor propuneri doar pentru ca nu are chef el de furnizorul respectiv sau i se pare lui ca altii ar lucra mai bine.

Sunt multe proiecte care se opresc la nivel de sefut si, daca ai tupeul sa escalezi problema si te duci la seful sefutului afli ca el nici macar nu stia de asa ceva. Ce sa mai zic ca, intr-adevar, ca o informatie sa ajunga la un CEO, ti se pun o gramada de piedici.

Acu’ stau io si ma intreb: oare chiar sunt buni astfel de stoperi? oare chiar se cred mici Dumnezei omuletii astia? Oare chiar nu-si dau seama cat de penibili sunt? Hmmmm… Se pare ca nu…

Dar da, sunt din ce in cei mai multi mici Dumnezei ai firmelor mari, care blocheaza proiecte doar ca asa li s-a sculat lor in momentul ala…